paranoia

această

culoare învelește aerul uscat

mă sufocă particulele salivei tale scuipate printre cuvinte

mintea-ți lucrează împotrivă am învățat demult să tac

ești într-un scenariu te admiri din umbră

gesturi frânte

reprezentație închisă

marionetă a marionetei

câine într-un deșert de suflet

fumul sperie corbii pictați

ca niște plămâni canceroși

eu sunt

jumătate de înger

uite aripa mea