apropie-te și ia-ți rămas bun de la taică-tu
nu e aici decât un sicriu
un corp învinețit pe care arde flacăra în vârful unei spirale
ar trebui să curgă lacrimile ar fi mai ușor
avalanșe de suflet
sângele urmează aceeași direcție
vena ca și aorta
te mângâi pe mână e rece ca ploaia ce curge de pe turlă
o crizantemă îți împrumută mirosul
e ciudat pe tine
pământul te va mistui
ei îi va hrăni rădăcinile
îți mai e dor de ceva?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu